Rubrica / Box: Cronici / Chronicles
2013.04.10. Mirecuri / Wednesday
Cluj - Napoca Academia de Muzică "Gheorghe Dima"
Autor / Author: Mirela Mercean – Ţârc
Conf.univ. Dr. Universitatea din Oradea -
Facultatea de Arte
Simpozion Internaţional de Muzicologie în Cluj Modern 2013 - Soledades y Encuentros
International
Musicology Symposium in Cluj Modern Festival 2013- Soledades y Encuentros
Simpozion Internaţional de Muzicologie
în Cluj Modern
2013
Soledades y Encuentros
Keywords: music chronicle, Music Festival Cluj – Modern, International
Musicology Symposium, The Pittfallsand Risks of Intra-Musical Communication, Terminology,
Notation, Performance, contemporary music recital, Soledades y Encuentros
Abstract:
This music chronicle recounts the events of the
fourth day of the Contemporary Music Festival Cluj – Modern, 2013 edition,
containing: an International Musicology Symposium and a contemporary music
recital entitled Soledades y Encuentros.
To the the theme of the Symposium “The Pittfallsand Risks of Intra-Musical
Communication: Terminology, Notation, Performance” responded, with scientific
papers eleven personalities of musicological world: Pavel Puşcaş, Bianca Ţiplea
Nelida Nedelcuţ, Gabriel Banciu, Tatiana Oltean from the Academy of Music Gh.
Dima, Cluj-Napoca, Dan Dediu from University of Music, Bucharest, Violeta
Dinescu, Carl von Ossietzky University, Oldenburg, Germany, Fabio de Sanctis
Benedictis from Musical Institute P. Mascagni, Leghorn, Italy, Corneliu Dan
Georgescu University of Heidelberg, Germany and Alain Pâris from France. The
recital was sustained by the guitarist Costin Soare from Bucharest and the violinist
Alexandru Gavrilovici (Philarmonic Orchestra from Berna). They have performed a
brilliant prime-audition solo recital containing a contemporary repertoire
signed by: André Jolivet, B.A. Zimmermann, H. W. Henze, Leo
Brower, Toru Takemitsu, Benjamin Britten, Cristobal Haffner, Cristian
Misievici, and a duo recital with musical works composed by Şerban Marcu and
David Brooke.
Festivalul Cluj Modern 2013 aflat la cea de-a 10 –a ediţie şi coordonat de
directorii săi acad. Cornel Ţăranu, compozitorul Adrian Pop şi rectorul
Academiei de Muzică „Gh. Dima”, Vasile Jucan, a reunit compozitori, interpreţi
public din toată lumea într-o sărbătoare a muzicii contemporane. S-au
reprezentat lucrări camerale şi simfonice, vocale sau vocal instrumentale,
orchestrale, muzică electronică şi electroacustică, o operă dada La Deuxieme Aventure celeste du Monsieur
Antipyrine, scrisă de compozitorul Ionică Pop după Tristan Tzara, şi un
balet în şapte monologuri, Eva
semnată de compozitorul Liviu Dănceanu.
Cea de-a patra zi de festival Cluj-Modern 2013, o zi plină, a început sub
semnul dezbaterii, analizei şi reflecţiei ştiinţifice în cadrul „Simpozionului
Internaţional de Muzicologie” care a avut ca titlu tematic: Capcane şi riscuri ale comunicării intramuzicale: terminologie,
notaţie, interpretare. Ca în fiecare ediţie, organizatorii şi moderatorii, compozitorul
Adrian Pop (în această ediţie alături de muzicologul Bianca Temeş), au lansat o
provocare participanţilor prin termenii propuşi înspre dezbatere. Interesante
şi ofertante reflectării au fost toate comunicările. Profesorul şi esteticianul
Pavel Puşcaş a deschis dialogul abordând interogativ şi din perspectivă
semiologică – semantică şi pragmatică termenul şi ideea de comunicare
intramuzicală, concluzionând prin vocea unui C.E. Spears că „sensul actului
muzical este inefabil”, H. Putnam „semantica nu e posibilă”, Wittgenstein „
despre ceea ce nu putem vorbi trebuie să tăcem”. Dorotheea Redepenning de la
Universitatea din Heidelberg, Germania a abordat sensul de comunicare
intramuzicală din perspectiva structurală, a relaţiilor dintre parametrii
muzicali care dau coerenţă organizării micro şi macrostructurale a operei de
artă muzicală. Anularea armoniei şi a funcţionalităţii sale ordonatoare în
cadrul discursului serial-dodecafonic, de către Schoenberg, a condus la
pierderea acestei coerenţe în comunicarea sensului muzical. Pornind jocul de
cuvinte Semn – însemn – consemn, Liviu
Dănceanu a construit un discurs muzicologic sistematic şi atrăgător prin
plasitictatea expunerii, accentuînd faptul că, riscurile şi capcanele în
comunicarea intramuzicală se datorează relativităţii factorului subiectiv –
creativ al interpretării, ce intervine între gând şi semn. Sunete , linii, culori: coduri sinestezice în muzica lui Ligeti, a
fost titlul comunicării Biancăi Ţiplea Temeş care a prezentat creaţia marelui
compozitor contemporan în lumina intersenzorialităţii. În descoperirea celor şapte
Văluri ale transcendenţei în discursul
muzical, compozitorul Dan Dediu a pornit de la tezele a doi filosofi germani
contemporani Peter Sloterdijk şi Heiner Mühlmann reconstituind simbolic şi
metaforic posibile sintaxe, eufonii, ehosuri sonore. Compozitoarea Violeta
Dinescu (Germania) a expus comunicarea cu titlul Conotaţiile semiografice şi interpretative ale efectului de cluster
realizată împreună cu Nelida Nedelcuţ, analizând relaţia trihonomică realizată prin conexiunea semn-obiect-realizare sonoră
în creaţiile pianistice ale compozitorilor români: Ede Terényi şi în lucrări
proprii. Cu spontaneitatea caracteristică personalităţii .domniei sale, Violeta
Dinescu a lansat tuturor participanţilor o generoasă invitaţie de colaborare în
publicarea unei monografii a creaţiei compozitorilor români în Germania la
Oldenburg, unde conduce de mulţi ani o prodigioasă activitatea de promovare a
culturii muzicale româneşti moderne şi contemporane.
În partea a doua a simpozionului s-au prezentat cinci lucrări, reprezentând
tot atâtea faţete, ipostaze, ale tematicii propuse. Gabriel Banciu s-a situat
pe palierul de reprezentare al terminologiei legate de Retorică vs. Forme şi analize muzicale. Urmărind unele clarificări,
autorul a pledat cu argument istoric (Burmeister, Kircher, Mathesson, Forkel,
Todorov, G. Genette, O Ducroft, J.-M. Schefer) şi ştiinţific, în favoarea
recunoaşterii funcţiilor retorice originare a figurii muzicale. Invitatul din
Livorno, Fabio de Sanctis de Benedictis, a analizat două lucrări Lied de L. Berio şi Lumen de Donatoni, oferind interpreţilor un model pentru a valida
semnificaţiile acestor opere muzicale în actul artistic interpretativ. Cu Reflecţii asupra conceptului de gen muzical
din perspectivă perceptiv- subiectivă şi analitic- obiectivă Tatiana
Olteanu a subliniat în esenţă, relativitatea convenţiilor care desemnează
configurarea caracteristicilor genului prin conotaţiile subiective şi a
interferenţelor gen-formă, gen- mediu cultural, gen - limbaj muzical.
Lucrarea compozitorului şi muzicologului Corneliu Dan Georgescu
(Universitatea din Heidelberg, Germania) intitulată Categoriile sintactice muzicale şi ideea „substanţelor primordiale” a
avut în centrul preocupărilor ştiinţifico-eseistice Arhetipul ca factor de legătură între diferitele niveluri de comunicare
artistică” oferind un model analitic din perspectiva interpretării celor
patru elemente esenţiale pământ- apă-aer-foc, în corelare şi prin asocieri
simbolice cu cele patru categorii sintactice
ale discursivităţii muzicale: Terra-omofonie,
Aeter-monodie, Aqua-Ignis- polifonie / eterofonie.
În încheiere, Alain Paris, (Paris - Franţa) keynote speaker al conferinţei, a evocat personalitatea umană şi
creatoare a compozitorului francez Henry Dutilleux, subliniind importanţa şi
constanta originalitate a stilului său în pofida parcurgerii a trei sferturi
din veacul cel mai „neliniştit”, mai avangardist al istoriei muzicii. Calitatea
sa umană specială, modestia şi generozitatea fără egal, dragostea pentru poezie
şi pictură l-au menţinut tânăr în spirit până astăzi când este un venerabil
nonagenar. Omagiul adus s-a concretizat în reprezentarea lucrării sale
Métaboles, în primă audiţie românească în ultima seară de festival, de către
orchestra Filarmonicii Transilvania dirijată de autor.
Seara a fost „încununată” cu un superb recital de chitară şi vioară solo
intitulat de organizatori Soledades y
Encuentros Singurătăţile solistice ale viorii au fost aduse magistral la
viaţă de Alexandru Gavrilovici (Concert maestru al orchestrei din Berna) şi au
cuprins prime audiţii ale lucrărilor: Suite
rapsodique de André Jolivet, Sonata
pentru vioară solo de B. A. Zimmermann, Fresce
de Cristian Misievici, Sonata pentru
vioară solo de Cristobal Haffner.
Singurătăţile chitarei au fost exprimate
prin măiestria interpretativă a lui Costin Soare în: Drei Tentos de Hans Werner Henze, Balada della Doncella Enamorada de Leo Brouwer, Nocturnal de
Benjamin Britten şi All in Twilight de
Toru Takemitsu. Întâlnirile fericite i-au reunit în duet pe cei doi
protagonişti ai serii care au interpretat Variaţiuni
pe un cântec vagabond Şerban Marcu, o fascinantă „călătorie stilistică”
prin epocile istoriei muzicii a unui cântec de cerşetori, şi în Dance Music de David Smooke, o apoteoză
dansantă a unei zile încărcată de sensuri şi delicii intelectuale şi artistice.